Ai primit
un mail!
Semnalul căsuței poștale electronice poate să trezească atât bucurie, cât și spaimă. Diferența o face felul în care gestionăm noi mailurile!
Deși inițial a fost conceput pentru a facilita comunicarea, emailul a ajuns astăzi să reprezinte, pentru unii, mai degrabă un factor de stres.
Ajutat de omniprezența dispozitivelor noastre, mailul reușește să se strecoare în program chiar și atunci când încercăm să ne concentrăm sau să ne relaxăm. Intruziunile mediului profesional în cel personal (și invers), împreună cu volumul mare de mailuri(uneori inutile), precum și noile norme sociale ce impun un răspuns urgent, pot să inducă o stare de neliniște și să creeze presiune, frustrare sau chiar suprasolicitare. În plus, somările acestea ne ocupă din timpul de lucru, afectând productivitatea și astfel contribuind la insatisfacția profesională. Apoi, cu timpul, stresul asociat mailului câștigă tot mai mult teren în timpul liber, ceea ce atrage de la sine o sumedenie de neplăceri, ajungând până în punctul în care stresul riscă să afecteze sănătatea.
Relevanța stresului asociat utilizării mailului profesional în timpul liber a ajuns de mai mult timp în atenția oamenilor. În Franța, de exemplu, există o lege care revendică „dreptul la deconectare”, interzicând mailurile în afara orelor de lucru. Iar un grup de cercetători din Marea Britanie a dorit să aprofundeze subiectul, demarând un studiu care analizează factorii ce joacă un rol în generarea presiunii emailurilor.
Chestionând peste 2000 de persoane din domenii variate, aceștia au identificat numeroși factori externi asociați cu creșterea presiunii emailului. De exemplu, vârsta, poziția în companie, momentul în care se verifică mailul, volumul mesajelor sau platforma folosită (calculator sau telefon), fiecare influențează nivelul și percepția stresului emailurilor.
Apoi studiul a continuat, explorând impactul presiunii mailurilor asupra echilibrului dintre muncă și viața personală, sugerând faptul că personalitatea moderează relația dintre percepția stresului emailului și efectele negative aferente.
„Cercetarea noastră arată că emailul este o sabie cu două tăișuri. În timp ce poate fi un instrument de comunicare valoros, este clar că acesta este o sursă de stres și frustrare pentru mulți dintre noi.” a spus Richard MacKinnon, unul dintre cercetători.
Această cercetare, deși subliniază evidentul, este valoroasă prin faptul că permite identificare elementelor ce conduc la creșterea presiunii emailului.
Rezultatele studiului arată că „persoanele care au declarat că (emailul) le este foarte util au indicat și cele mai mari niveluri ale presiunii emailului”, spune Richard MacKinnon. Iar oamenii care petrec cel mai mult timp organizând și răspunzând la mailuri simt și cel mai mult stres în jurul acestora.
62% din participanți au mailul activ pe tot parcursul zilei.
Conform studiului, aceștia sunt mult mai predispuși să resimtă presiunea emailurilor, fiind constant întrerupți.
Verificarea mailului la prima oră sau seara târziu a fost asociată cu un nivel ridicat al stresului mailului.
Se pare că aceste obiceiuri au un impact major, persoanele care procedează astfel relatând mai mult stres în ceea ce privește emailul.
Există o corelație între numărul de mailuri și stresul perceput.
Așa cum era de așteptat, un număr ridicat de mailuri este asociat cu mai mult stres. Însă, mai important, este conținutul și tonul acestora.
49% din participanți folosesc funcția de „push” a mailurilor.
Aceștia au relatat o mai mare presiune a mailurilor. Iar studiul a demonstrat o corelație semnificativă puternică între trimiterea automată a mailurilor către inbox și stresul perceput.
Suntem înconjurați de tehnologie, iar acest lucru invariabil ne va influența. Tentant este să ținem pasul, dar accesibilitatea și volumul mailurilor ne poate întinde o cursă.
Dorind să fim mereu la curent cu mailurile, încercând să răspundem la cât mai multe mesaje, și folosind timpului liber pentru muncă, credem că suntem productivi. Însă, așa cum arată și studiul, mai degrabă doar ne stresăm.
„Obiceiurile pe care le formăm, reacțiile emoționale pe care le avem vis-a-vis de mesaje și eticheta nescrisă din jurul emailului, fuzionează într-o sursă toxică de stres ce ar putea avea un impact negativ asupra productivității și bunăstării noastre” a adăugat Richard MacKinnon.
De aceea este important, uneori, să privim lucrurile și din alte perspective. Mailul, de exemplu, ar putea să ne fie la fel de bine ghimpe, dar și un ajutor. Depinde de noi ce rol îi atribuim, cum îl percepem și cât de bine ne gestionăm mailurile.