În spațiu, totul este mai bizar. Inclusiv somnul!
Ingeniozitatea ne-a dus până la stele. Dar traiul, chiar și la 400 de kilometri distanță de Pământ, se dovedește a fi mai greu decât pare.
Viața în afara globului terestru este un pic mai dificilă. Pentru că fiecare element specific Pământului, de la gravitație și până la poziția în spațiu, a modelat evoluția omului. Iar organismul nostru este adaptat condițiilor de aici. Și doar de aici. Cum explorarea spațiului prezintă numeroase dificultăți - în special prin prisma calității vieții, specialiștii au fost nevoiți să găsească soluții pentru imperativele umane cele mai de bază. Printre care, desigur, este și somnul!
Oboseala reprezintă un pericol real. Iar pentru astronauți, nu există spațiu pentru erori.
Dacă pentru noi oboseala este un mic inconvenient, pentru viața extraterestră aceasta poate să însemne dezastru. Condițiile pe stațiile spațiale sunt solicitante, iar un astronaut trebuie să fie atent la o mulțime de lucruri și nu își permite să fie încurcat de oboseală.
De aceea, una dintre prioritățile lor este asigurarea somnului necesar. Iar pentru asta, trebuie să înfrunte mai multe obstacole:
Spațiului personal limitat
Stația Spațială Internațională (ISS) are  388 de metri cubi, cam cât o casă cu 6 dormitoare. Însă dormitorul, în acest caz, seamănă mai mult cu un dulap (o prezentare găsiți aici).
Stația de somn este izolată acustic și are loc pentru un sac de dormit, un laptop și câteva obiecte personale. Și ce priveliște!
Pe ISS există stații doar pentru câteva persoane. Cei în plus folosesc un sac de dormit, pe care îl ancorează ca să evite deriva sau accidentarea. Pentru că e puțin loc, sunt șanse mari să fie deranjați sau să piardă din calitatea somnului.
Un răsărit de soare la fiecare 90 de minute
Uneori astronauții pot să treacă prin 16 răsăriri și apusuri într-o singură zi. Ceea ce sună minunat, însă nu este la fel de plăcut și pentru corp. Pentru că soarele este un reper pentru ritmul circadian. Iar pierderea acestui reper afectează noțiunea timpului și dereglează ciclul de somn-veghe. De aceea astronauții sunt în pericol să dezvolte tulburări somn și trebuie să respecte un program de odihnă. Când e nevoie să se ascundă de soare, aceștia folosesc măști pentru somn, ochelari de soare sau un oblon.

Microgravitația
Lipsa forței gravitaționale are multiple efecte asupra corpului. Ritmul cardiac și presiunea sângelui cresc, oasele pierd minerale, iar fluidele din corp migrează către creier, ceea ce duce la amețeli și slăbirea vederii. În plus, deoarece nimic nu ține corpul în loc, există riscul apariției răului de mișcare.

Un alt dezavantaj al microgravitației este că aerul se mișcă mai greu.
În timpul somnului există pericolul formării unei bule de dioxid de carbon (din aerul expirat) în jurul capului.
Este important ca locul de dormit să fie ales astfel încât astronautul să plutească în apropierea unei aerisiri.
În același timp, plutirea prin spațiu oferă și un avantaj: orice orientare este bună de somn!
Pe Pământ, forța gravitațională ne trage mereu în jos iar corpul trebuie să i se opune. Dar în microgravitație, mușchii nu mai au de ce să se încordeze. Și, cum spune și astronautul Chris Hadfield în filmul de mai jos, „poți să te relaxezi complet și n-ai nevoie nici de pernă!”.
În general, seamănă cu somnul de acasă, cu tot cu vise și sforăieli. Dar să nu ne păcălim! Vorbim, totuși, de viața în spațiu.
Distanța față de Pământ schimbă nu doar perspectiva, ci și ritmul cotidian și circadian. Iar subminarea acestui proces instinctual și desincronizarea ciclului natural poate avea multiple efecte negative. În plus, trebuie să ținem cont că există deja un fond de stres și de anxietate, doar de la faptul că părăsim planeta. De aceea, pregătirea astronauților include cursuri despre importanța și igiena somnului. În misiuni există o rutină strictă și deseori sunt nevoiți să apeleze la suplimente naturale sau la terapie cognitiv-comportamentală de somn, pentru a se adapta la condițiile din spațiu. Așa că nu e tocmai la fel de ușor pe cât pare.

Cu toate că încă sunt multe provocări, în ceea ce privește calitatea somnului în spațiu, datele culese de la astronauți i-au convins pe experții că aceasta este satisfăcătoare. Iar dacă totul merge conform planurilor, în 2030 am putea pleca spre Marte! Până atunci putem doar să visăm cu ochii deschiși și să ne bucurăm de câteva imagini live de la bordul ISS.