Omul cât trăiește învaţă. Cine nu a rămas cu prea multe după orele de chimie a tot avut ocazia să o înţeleagă pe pielea lui la maturitate - pentru că activitatea hormonală i-a tot influenţat direct sau indirect emoţiile și comportamentele, de exemplu...
Serotonina ne-a dus pe culmile fericirii, dopamina ne-a adus cu picioarele pe pământ, melatonina ne-a trimis la culcare, cortizolul ne-a pus în gardă...

Iar lista poate continua cu multe alte nume care au jucat roluri importante în organismul nostru, influenţând în mod direct sau indirect calitatea vieţii și chiar sănătatea.
Reacţiile noastre sunt reacţii chimice, iar sistemul endocrin este atât de complex, încât aceeași substanţă poate reacţiona diferit de la un individ la altul.
Mulţi îi spun: “hormonul fericirii”...
Serotonina este (re)cunoscută pentru că ne duce pe culmile fericirii, dar cea produsă în tractul gastrointestinal poate declanșa și simptomatologia indigestiei, de exemplu, ceea ce ne bucură mai puţin pe moment, deși reacţia este de apărare / protecţie.
Cu toate că serotonina are efecte asupra sistemului cardiovascular, respirator și asupra intestinelor, cel mai important rol îl are în cadrul creierului.
În organism, serotonina este sintetizată din aminoacidul esențial triptofan (la nivelul sistemului nervos central) sau de către celulele enterocromafine gastrointestinale.

80-90% din serotonina corpului se află în tractul gastrointestinal – fiind eliberată atunci când alimentele ingerate sunt “supărătoare”, pentru a determina eliminarea rapidă a substanţelor nocive.
Să știm câte puţin despre acest neurotransmiţător și “zonele (lui) de transmisie” ne poate îmbunătăţi calitatea vieţii...

Deși ceea ce urmăreste el
se dovedește relativ:
echilibrul interior.
Analizând și modificând nivelul serotoninei, cercetătorii au arătat că prea multă (activitatea excesivă a sistemului serotonergic rezultând în toxicitatea sau sindromul serotoninic) sau prea puțină (nivelul scăzut fiind asociat cu deteriorarea memoriei, perturbarea ritmului circadian, scăderea imunității și inclusiv cu dezvoltarea depresiei sau a altor afecțiuni) poate avea consecințe serioase asupra sănătății fizice și mentale.
Prin observarea și manipularea nivelului triptofanului sau al serotoninei, cercetătorii au putut observa că:
Poate avea un rol important în menținerea ritmului circadian.
Din serotonină se poate sintetiza și melatonina. Însă mecanismul colaborării dintre cele două și ritmul circadian rămâne un mister, studiile indicând factori precum abilitatea serotoninei de a modula sensitivitatea ritmului circadian la lumină
Poate influența apetitul
Prin activarea anumitor neuroni și receptori - serotonina fiind prezentă la ambele capete ale axei creier-intestin ce leagă centrele emoționale și cognitive din creier cu controlul și funcțiile periferice ale sistemului digestiv.
Poate avea un efect direct asupra dispoziției noastre...
Dar ar putea să o și influențeze prin schimbări în comportamentul social, contribuind la dezvoltarea unui caracter agreabil și la reducerea certurilor - încurajând astfel formarea și păstrarea relațiilor.
Iar în luarea deciziilor...
Descoperirile legate de influența serotoninei sunt dificile, aceasta fiind implicată în o varietate largă de funcții fiziologice și comportamente.
Pentru a menține nivelul optim al serotoninei
e util să ținem cont de:
- importanța unei diete echilibrate
- respectarea programului de somn
- practicarea sporturilor / meditației
- terapia prin masaj
- activităţile care ne fac plăcere
- SOARE!
Fie că sintetizăm vitamina D la nivelul pielii, sub razele soarelui (în condiţii recomandate), fie că ochii noștri absorb radiaţiile UV din lumina solară, producţia serotoninei este stimulată într-un fel sau altul. Deci dacă nu putem petrece mai mult timp afară, ne putem asigura măcar că soarele e lăsat să intre pe geam cât e ziua de lungă.