Un ritm circadian reprezintă orice proces biologic, biochimic sau comportamental, ce manifestă o oscilație endogenă pe parcursul a 24 de ore.
Ritmul circadian este stabilit și reglat în baza reperelor temporale și ale mediului înconjurător, cum sunt răsăritul și apusul, dar și ale obiceiuri alimentare corelate cu momentele când ne așezăm la masă pentru mesele principale, fluctuațiilor de temperatură ale corpului dar și a celor hormonale din sânge.
Aceste repere pe care adesea nu le putem controla, ele fiind independente de activitățile cu care încercăm să ne menținem rutina, pot fi influențate și de schimbarea orei, având impact și asupra programului de somn.

Ritmurile proceselor fiziologice sunt controlate de un ceas intern biologic care se manifestă la majoritatea vietăților inclusiv la plante, animale, fungi sau cianobacterii.
Termenul de circadian, inventat de Hanz Halberg provine din latină, de la cuvântul „circa”, înseamnând „în jurul” cu sensul de aproximativ, și „dia” sau „dies” care înseamnă "zi", fiind tradus literalmente "aproximativ o zi".
Acest concept este analog și altor ritmuri biologice temporale cum ar fi cel al mareelor, cel săptămânal, de sezon și anual, toate acestea făcând parte din studiul cronobiologiei.
Ciclicitatea biologică a ritmului circadian este controlată de stimuli externi, cea mai importantă fiind lumina zilei, aceasta influențând hipotalamusul să se sincronizeze cu cele 24 de ore ale zilei.
Centrul care controlează ritmul circadian se află la nivelul creierului, în nucleul suprachiasmatic al hipotalamusului, unul pentru fiecare emisferă cerebrală.
Acestea sunt niște regiuni de mărimi minuscule, care conțin aproximativ 20.000 de neuroni cu rolul de a regla o serie întreagă de comportamente și procese fiziologice, precum:

- ciclul somn-veghe,
- programul meselor,
- nivelul de alertă,
- temperatura corporală,
- undele activități cerebrale,
- secreția hormonală,
- reglarea glucozei și a insulinei, a ritmului produșilor de excreție...
Cel mai important hormon care influențează activitatea ritmului circadian este melatonina, de vreme ce acesta influențează programul de somn. Melatonina este secretată de glanda pineală gradual și are rolul de a induce starea de somnolență și de a scădea temperatura corpului.
Un alt hormon important pentru reglarea ritmului circadian este cortizolul, acesta fiind produs de glandele suprarenale și are rolul de a regla metabolismul glucidic, lipidic și proteic dar și în modularea reacțiilor organismului la factori stresori (traumatisme, infecții etc).
De asemenea hormonul de creștere este și el secretat în timpul somnului, acesta contribuind la procesele de refacere ale organismului, în special în timpul somnului profund (non-REM). TSH (hormonul ce stimulează tiroida) are o secvență secretorie circadiană și este supresat în timpul somnului, însă spre deosebire de melatonină și cortizol, a căror sinteză este aproape în totalitate dependentă de ritmul circadian și biologic, indiferent dacă individul în cauză doarme sau nu, acesta este reglat în mod specific în timpul somnului.
De vreme ce oamenii sunt ființe diurne, desfășurând majoritatea activităților pe timp de zi, și ritmurile circadiene ale organismului reflectă acest lucru în felul în care ne influențează.
Pentru ca somnul să nu interfereze cu aceste activități iar oboseala și somnolența să-și facă apariția la momentul potrivit în intervalul ritmului circadian...
... Temperatura corporală minimă împreună cu secreția maximă de melatonină ating un vârf la sfârșitul programului de somn.
Temperatura corporală atinge un minim între 4.30 - 5.00 a.m pentru adulți, iar melatonina (a carei secreție este în mod normal complet absentă pe timpul zilei) începe să fie produsă în jurul orei 9.00 p.m și se oprește în jurul orelor 8.00 - 9.00 a.m. Necesitatea cea mai mare de somn se manifestă între orele 2.00 - 3.00 a.m dar și 12 ore mai târziu, în special în cazul în care am fost privați de odihnă.
Exactitatea cu care este reglat ritmul circadian depinde foarte mult de stimulii externi, în special de lumina naturală, expunerea la aceasta stimulând căile nervoase ale țesutului fotoreceptor al retinei, el fiind constituit din alte tipuri de celule decât cele cu con și bastonaș care ne ajută să distingem imaginile în funcție de cantitatea de lumină la care suntem expuși.

Aceste celule conțin un pigment fotosenzitiv numit melanopsină și prezintă cea mai mare reactivitate pentru lungimea de undă a luminii albastre.
Persoanele nevăzătoare sunt la fel de influențate de secvența zi-noapte, celulele fotosenzitive reacționând la stimulii de lumină chiar și dacă ochii sunt închiși.
Semnalele de lumină sunt transmise prin nervul optic în nucleul suprachiasmatic, acesta influențând ritmul circadian, și reseteză procesele fiziologice care se desfășoară pe parcursul celor 24 de ore.
Ceasul nostru biologic însă nu depinde în totalitate de secvența zi-noapte pentru a funcționa, astfel că ritmul circadian al proceselor biologice poate funcționa cu acuratețe chiar și în lipsa stimulilor luminoși naturali.
Secvența zi-noapte împreună cu alți factori externi precum temperatura ambientală sau orarul meselor funcționează ca niște puncte de reper pentu configurarea ritmurilor biologice și implicit ale ritmului circadian astfel încât acestea să nu fie în discodanță.
Faptul că bebelușii au un orar de somn atât de neregulat se datorează în mare parte unui ritm circadian încă nedezvoltat, aceștia având o oarecare stabilitate al programului de odihnă începând cu primele 3 luni ajungând și până la 6 luni.
Animalele din zonele artice manifestă și ele un comportament influențat de ritmul circadian în perioadele anului în care există o regularitate a răsăriturilor și apusurilor (în timpul primăverii și al toamnei), însă la cele care sunt permanent expuse luminii constante din timpul verii sau întunericului din timpul iernii nu s-a observat aceeași stabilitate.
Există și ceasuri biologice secundare sau periferice care sunt răspândite în tot organismul, acestea fiind localizate în inimă, plămâni, ficat, pancreas și intestine, dar și la nivelul pielii și limfocitelor, toate manifestând oscilații pe parcursul celor 24 de ore.
Toate aceste organe sunt reglate independent de factori ca orarul meselor, temperatura ambientală și mai puțin de secvența zi-noapte și de cantitatea de lumină naturală la care este expus organismul.
Cu toate acestea coordonarea și sincronizarea lor principală tot depinde de nucleul suprachiasmatic, ritmul circadian principal primind feedback continuu de la aceste organe, configurând astfel un întreg sistem complex de interacțiuni reciproce.

Prin studiul cronobiologiei, toate aceste aspecte aduc un aport semnificativ în domeniul medical, anumite tipuri de terapie fiind adaptate în funcție de momentele propice fiecărui organ în parte ducând astfel la eficientizarea tratamentelor.
Ritmul circadian este destul de flexibil, putând fi ajustat cu o marjă de până la 2 ore în funcție de cronotipul individual.
Cu toții cunoaștem o persoană (sau suntem chiar noi înșine persoana aia) care se trezește de dimineață și care e întrunchiparea unei ciocârlii rare cu energie debordantă în prima parte a zilei.
O altă categorie sunt “păsările de noapte”, sau cei care sunt mai alerți spre sfârșitul zilei și care preferă să se culce târziu.
După anumite estimări, aproximativ 20% din oameni fac parte din una din aceste două categorii, ritmurile lor circadiene fiind decalate într-un fel sau altul (un efect care parțial este programat genetic), astfel că persoanele care preferă să se trezească dimineața au un punct de maximă alertă în prima parte a zilei, ea fiind într-o continuă descreștere pe parcursul celor 24 de ore.

Acest lucru se explică prin faptul că momentul trezirii lor precede momentul de maxim potențial al ritmului circadian, ei reușind să-l prindă din urmă acest moment de maxim al proceselor fiziologice, fiind mai eficienți în prima parte a zilei.

Pentru “păsările de noapte” lucrurile se întamplă diferit, ritmul lor circadian fiind înaintea momentului lor efectiv de trezire, acest lucru făcându-i mai puțin performanți dimineața. În mod obișnuit, această variație este limitată la 2 ore mai devreme sau mai târziu față de medie, însă la cei cu deviații extreme pot exista dificultăți în adaptarea la un program impus, în special de serviciu, studii sau activități sociale, aceștia putând suferi de tulburări de ritm circadian.
Și mai sunt multe lucruri de spus despre ritmul circadian...
Iar în vreme ce învăţăm mai multe despre propriile noastre nevoi, gama de suplimente alimentare NERVOCALMIN rămâne alături de noi zi și noapte.