Încercând să ținem pasul cu ideile noastre, mulți dintre noi ajung să bătătorească o potecă prin casă.
Atunci când suntem cufundați în gânduri, picioarele noastre par să aibă o minte proprie, purtându-ne înainte și înapoi prin cameră. Și, în timp ce ar putea să fie un semnal de alarmă, demascând anxietatea sau depresia, sau prilejuind ruminația, această deambulare ar putea la fel de bine să nutrească spiritul creativ.
De ce facem pași când suntem îngrijorați?
Uneori, emoțiile sunt exprimate prin mișcările fizice. De aceea, când suntem stresați, avem obiceiul de a face pași prin camera, batem cu degetele în masă sau ronțăim unghiile.

Aceste reacții pot face parte din agitația psihomotorie, care reprezintă dezorganizarea funcțiilor motorii corelată cu reducerea controlului emoțiilor sau hiperactivitate ideativă.
”Deambularea este un semnal comportamental pentru a vă spune că sunteți prea copleșiți” spune Sunna Jung.
Acțiunile efectuate din cauza agitației psihologice sunt, de regulă, normale. Iar deambularea, așa cum spune și psihologul specializat în anxietate și traumă Sunna Jung pentru Mashable, „ar putea fi un semnal care încearcă să te învețe despre ceva ce se petrece în starea ta internă, sau poate fi o formă de distragere a atenției de moment pentru a te calma”.
În cazurile ușoare, agitația exprimată prin nevoia incontrolabilă de mișcare poate reprezenta un mijloc de a ieși (chiar fizic) din situațiile dificile. Însă, în formele mai accentuate, hiperactivitatea afectivă și motorie ar putea indica anumite tulburări subiacente, precum anxietatea, depresia sau alte afecțiuni fizice.
În anumite situații, precum în cazul ruminației, deambularea ar putea chiar să fie dăunătoare.
Dacă petrecem prea mult timp plimbându-ne în cerc, atât fizic cât și metaforic, riscăm să ne adâncim în starea de neliniște, repetitivitatea mișcărilor și a angoaselor hrănind tulburările afective.
Pentru a întrerupe un ritual dăunător, Sunna Jung sfătuiește să: „Observați fiecare pas pe măsură ce atinge pământul și fiți atenți cum răspunde corpul...Acestă conștientizare, în timp, aduce mai multă stabilitate și mai multă autoreglare”. Iar pașii aceștia nu trebuie neapărat opriți, ci mai repede antrenați. Pentru că mișcarea, cum spuneam și aici, aduce fericire! Și...
Când picioarele au libertatea de mișcare, creativitatea le urmează!
Exercițiile fizice au numeroase beneficii pentru corp și pentru psihic. Iar mersul pe jos reprezintă nu doar un prim pas spre un stil de viață sănătos, ci și o cale spre rezolvarea dificultăților. Pentru că, așa cum reiese din cercetarea celor de la Stanford University, o plimbare ne poate ajuta să găsim soluții mai creative.
Autorii studiului, Marily Oppezzo și Daniel L. Schwartz, au demonstrat că mersul sporește ideația creativă în timp real și la scurt timp după. Pentru acest studiu, au fost efectuate 4 experimente diferite. Participanții au completat teste ce evaluau capacitatea creativă divergentă și convergentă, fie stând pe scaun, în timp ce mergeau pe o bandă de alergare, în natură sau într-un scaun pe rotile.
„Mersul pe jos deschide fluxul liber de idei, și este o soluție simplă și robustă a obiectivelor de creștere a creativității și de sporire a activității fizice”.
În urma primului experiment, mersul pe jos a crescut cu 81% capacitatea creativă divergentă a participanților și cu 23% cea convergentă. Al doilea experiment a arătat rezultate mai bune în urma mersului pe jos și un efect de sporire a creativității rezidual. Al treilea experiment a generalizat efectele anterioare ale mersului în aer liber, iar al patrulea a testat efectul mersului asupra generației analogiei creative.
În plus, plimbările în natură produc analogiile cele mai inedite și de cea mai înaltă calitate. „Mulți oameni pretind că gândesc mai bine atunci când sunt în mers. S-ar putea să facem, într-un final, un pas sau doi spre a descoperi de ce” spun autorii studiului. Desigur, în acest domeniu există deja și alte lucrări de referință, iar studiul nu a epuizat toate explicațiile. Însă acesta prezintă un argument deosebit de favorabil mersului pe jos, chiar dacă e dintr-un capăt în altul al camerei.
Iar data viitoare când îți vine să-ți iei câmpii, poate nu ar fi o idee prea rea să faci exact asta, și să mergi într-o plimbare în natură!