Efectele melatoninei au început să fie studiate încă de la sfârșitul anilor ’50.
Melatonina este o substanță secretată de glanda pineală odată cu lăsarea întunericului la o mulțime de specii de vertebrate, această secreție fiind modulată de cantitatea de lumină la care există expunere.
Glanda pineală are rolul de a secreta melatonină, fiind inactivă pe parcursul zilei.
Ciclul în care melatonina își face simțită prezența în organism are rolul de a ne indica timpul și a ne înștiința despre nivelul de lumină din mediul înconjurător, cu alte cuvinte este stimulată de întuneric și inhibată de lumină și are rolul principal de a ne regla ritmul circadian.

Melatonina este de fapt un neurohormon produs la nivelul creierului de către glanda pineală, ea având ca precursor în acest proces serotonina, care la rândul său este derivată din aminoacidul triptofan.

Odată cu lăsarea întunericului, glanda pineală este activată prin nucleul suprachiasmatic și începe să producă melatonina pe care o eliberează în sânge și care ajunge mai apoi la toate organele din corp.
Cu ajutorul retinei, informațiile legate de gradul de iluminare a mediului înconjurător sunt transmise glandei pineale prin nucleul suprachiasmatic și sistemul nervos simpatic, activând astfel enzima care este responsabilă pentru inițierea procesului de sinteză al melatoninei.
La oameni, melatonina are variații diurne, hormonul începând să fie secretat odată cu lăsarea întunericului, cu aproximativ 2 ore înainte de culcare, pregătind corpul pentru somn și având un vârf de creștere la miezul nopții, între orele 2 și 4 a.m, cu o descreștere graduală în a doua jumătate a nopții și cu un punct de minim în jurul orei 9 a.m, când nivelurile diurne de melatonină sunt aproape nedectabile.
Cu apariția luminii, temperatura corpului crește gradual, iar odată cu creșterea secreției de cortizol, cea a melatoninei este inhibată.
Deși comportamentele oamenilor în ceea ce privește odihna variază, toate au la bază două elemente care influențează repetitivitatea acestor obiceiuri, respectiv starea de alertă sau de somnolență în care se află.
Atunci când petrecem o perioadă îndelungată în stare de veghe homeostazia somn-veghe ne înștiințează că există necesitatea pentru odihnă, și ca e timpul să ne culcăm.
De asemenea, ne ajută să ne menținem somnul pe timpul nopții pentru a recupera orele petrecute în stare de veghe. Dacă acest proces ar exista de unul singur, ar însemna că punctul de maxim de energie și alertă ar fi atunci când ne trezim, iar odată cu petrecerea orelor în stare de veghe nevoia de somn ar fi din ce în ce mai acută. De aceea homeostazia somn-veghe are rolul de a creea un echilibru între aceste perioade.
Ritmul circadian ne ajută să alternăm programul de somn cu cel de veghe în intervalul celor 24 de ore, având creșteri și descreșteri pe parcursul unei zile. Pentru adulți necesitatea cea mai acută pentru somn se manifestă între orele 2 și 4 a.m și după amiaza între orele 1 și 3 p.m. - existând variații în funcție de obiceiurile menționate anterior.
Somnolența resimțită odată cu aceste descreșteri ale ritmului circadian va fi mai puțin acută în contextul în care am avut suficiente ore de odihnă și mult mai acută dacă am fost privați de ea.
Ritmul circadian este responsabil și pentru puseele de energie în care ne simțim în alertă pe timpul zilei, chiar dacă au trecut multe ore de la momentul trezirii, iar homeostazia somn-veghe ne-ar face să ne simțim obosiți fără ca acest echilibru să aibă loc.
În timp au fost observate și alte implicații ale melatoninei in procesele fiziologice dar și influența pe care această substanță o poate avea în ameliorarea dar și prevenția diverselor patologii.
Printre acestea se numără și bolile cardiace, datorită efectului său antiinflamator și antioxidant, precum și prin reducerea hipertensiunii și nivelurilor de colesterol.
La baza reglării acestor cicluri stă secreția de melatonină, de aceea în absența stimulilor de lumină, ritmul circadian poate fi defazat iar expunerea la lumină puternică în orele premergătoare somnului poate influența întârzierea apariției acestuia.

Aceleași consecințe există și pentru persoanele care care lucrează în schimburi de noapte sau sunt supuse schimbărilor de fus orar datorită schimbării situărilor geografice, și nu numai, toate aceste situații contribuind la dereglarea ritmului circadian și implicit a secreției de melatonină.
Melatonina este utilizată și pentru ameliorarea problemelor cauzate de insomnia asociată menopauzei. Diverse studii au evidențiat faptul că pe lângă îmbunătățirea calității vieții prin reluarea unui program de odihnă corespunzător, melatonina poate preveni demineralizarea osoasă la femeile aflate în perimenopauză. Însă melatonina nu influențează numai programul de somn, ci reglează și menstruația și ciclurile ovulatorii, fiind astfel implicată și în funcțiile reproducerii precum și în apariția menopauzei.
Melatonina a fost utilizată cu succes și în cazul persoanelor ce înlocuiesc tratamentul cu benzodiazepine, în special a celor în vârstă. Înlocuirea controlată a medicației a dus la îmbunătățirea calității somnului, însă mai multe studii sunt necesare pentru a valida această ipoteză, iar în privința înlocuirii tratamentului medicamentos, este necesar consultul de specialitate.
Pentru terapia ADHD, autismului și bolii Alzheimer au existat dovezi că melatonina poate stimula un program mai stabil de somn, nefiind însă identificate efecte asupra altor simptome comportamentale asociate acestor afecțiuni. Melatonina este utilă și in cazul persoanelor nevăzătoare pentru a le ajuta în reglarea ciclului somn-veghe.
De asemenea melatonina este utilizată și ca metodă complementară în terapia neoplaziilor, în combinație cu tratamentul tradițional, fiind observată creșterea eficienței acestuia și scăderea efectelor adverse și complicațiilor.
Cu toate că melatonina obținută pe cale endogenă influențează în mod natural felul în care organismul nostru își determină un program firesc de recuperare, cea venită pe cale exogenă, necesită ca orice altă substanță de acest gen, o serie de precauții:
În ceea ce privește utilizarea sa de bază, melatonina este recomandată ca și supliment pentru problemele legate de insomnie și dificultatea de a adormi.
Acestea pot implica tulburări ale ciclului somn-veghe provocate de:
- lucrul în schimburi,
- schimbarea zonei geografice,
- contracararea efectelor unor medicații (cum ar fi cea pentru hipertensiune, dar și cele sedative),
- sevrajul cauzat de abstinența de la diverse substanțe, cum ar fi alcoolul sau nicotina.
Datorită potențialelor efecte secundare și interacțiuni pe care le poate avea cu alte substanțe, melatonina din surse exogene trebuie luată informat, fiind recomandată consultarea personalului de specialitate în cazul în care există medicație concomitentă.

De asemenea, dozajul este iarăși important, o doză incorectă și prea mare de melatonină poate da amețeli și somnolență nedorită pe timpul zilei.

Consumul cu precauție este recomandat și femeilor însărcinate sau care alăptează, dar și celor care doresc să conceapă, deoarece melatonina poate interfera cu nivelul de fertilitate.

Fiind un neurohormon, melatonina poate interfera cu diverse patologii ce au la bază dezechilibre hormonale, astfel că este necesar consumul cu precauție și monitorizarea constantă a celor cu astfel de probleme.

Sursa foto melatonină Health Informative.