„Lupul își schimbă părul, dar năravul ba!”. Auzim vorba aceasta de când suntem mici. Și ajungem să o însuflețim, folosindu-ne de ea ori de câte ori vrem să justificăm (sau chiar să motivăm) piedicile din calea schimbării. Însă tehnologiile avansate și cercetările recente arată că lupul, dacă își dorește și se străduiește, poate să își schimbe atât năravul cât și circuitele neurale. Iar totul se petrece datorită plasticității creierului!
Plasticitatea creierului

Denumită și neuroplasticitate, aceasta este abilitatea creierului de a se modifica și adapta pe tot parcursul vieții. Adică inclusiv după ce trece de vârsta de 70 de ani! Prin crearea noilor neuroni și formarea conexiunilor noi în creier, structura neurală se poate reorganiza complet. Însă acest proces este influențat de mai mulți factori.
Genetica, de exemplu, are un rol important în determinarea maleabilității creierului, precum și neurotransmițătorii sau vârsta. Însă mai pronunțat este impactul mediului înconjurător. Mai precis, ceea ce învățăm, experimentăm și reproducem. De exemplu, stresul din mediul înconjurător poate avea un impact nu doar asupra stării generale, ci și asupra volumului materiei cenușii din creier, așa cum reiese din acest studiu. Ceea ce schimbă (măcar) puțin prisma prin care privim relevanța comportamentului nostru (ca răspuns la stimulii exteriori) pentru plasticitatea creierului. Dar avem și vești mult mai bune!
În fiecare zi, apar 700 de neuroni noi! Iar felul în care îi folosim determină viitorul creierului nostru și, implicit, viitorul „eu”!
Utilizând urmele reziduurilor bombelor nucleare din ADN-ul oamenilor, cercetătorii au reușit să ateste formarea neuronilor noi în hipocamp, o zonă a creierul importantă pentru învățare, formarea amintirilor și dezvoltarea personalității.
A fost nevoie de 500 de teste cu bombe nucleare și 50 de ani ca studiul creierului uman să avanseze. Folosit deseori în studiile științifice de datare, carbonul-14, este o particulă radioactivă eliberată în atmosferă de testele din timpul Războiului Rece. Pe foarte scurt, prezența și concentrația acestuia din celulele cerebrale ale unor voluntari (120 de persoane care și-au oferit celulele spre studiu, după moarte) i-a ajutat pe cercetătorii să descopere că doar într-o mică parte a hipocampului, anume doar în girusul dentat, are loc neurogeneza, la un ritm de 700 de neuroni noi în fiecare zi.
Însă neurogeneza este doar o parte plasticității creierului. O altă parte, la fel de remarcabilă, este alterarea circuitelor și a conexiunilor neurale. Iar la asta putem începe să lucrăm chiar acum!
Există două tipuri de plasticitate a creierului: plasticitate funcțională, care este abilitatea de a muta funcțiile dintr-o parte deteriorată a creierului într-o parte sănătoasă (cum se întâmplă în recuperarea în urma accidentelor cerebrale, de exemplu), și plasticitatea structurală, care este proprietatea creierului de a-și modifica structura fizică a circuitelor neurale ca rezultat al dobândirii cunoștințelor noi. Astfel ajungem să vorbim puțin despre neuroni și sinapse. Pentru că orice gând, orice acțiune, este practic rezultatul unui circuit sinaptic. Și putem să contribuim la formarea acestora prin autocontrol și ajustarea comportamentului.
Pe autostrada sinapselor, acțiunea se petrece în 20-30 de milisecunde!
Conform unui articol al Universității din Newcastle, informația senzorială este procesată aproape instant, neuronii individuali având nevoie să fie activi doar preț de câteva milisecunde pentru a media percepția.
Cu cât folosim o sinapsă mai des, cu atât aceasta devine mai puternică și mai rapidă.
Conexiunile neurale, deși se petrec la viteze incredibile, au mai întâi nevoie să fie stimulate prin activitate. Creierul învață și formează amintiri noi, însă depinde de noi ce sinapse vrem să păstrăm. Iar prima regulă a reorganizării creierului este promovarea acțiunilor și a gândurilor dorite. Dacă vrem să fim mai calmi, trebuie să exersăm acest lucru, până când o să se cimenteze noua ordine a sinapselor.
Repetiția ESTE mama învățăturii! Apoi, depinde de tine ce vrei să înveți...
Abilitatea de a învăța orice, de la folosirea unui instrument de muzică și până la un nou comportament, se bazează pe construirea și fortificarea unor conexiuni neurale.
În același timp, plasticitatea creierului are două tăișuri: dacă le lăsăm să-și facă de cap, obiceiurile mai puțin favorabile ar putea prelua controlul. Fie că este vorba de lene, lipsă de atenție sau pur și simplu o serie de întâmplări nefavorabile la care reacționăm negativ, toate acestea ne conduc la neglijență. Și astfel ajungem mult prea repede să nu facem mișcare, să nu ne controlăm nervii, dieta, igiena somnului sau chiar să fim predispuși către gânduri negative.
De aceea, rutina noastră zilnică ar trebui să includă și câteva minute pentru aprecierea frumosului, exersarea comportamentelor pozitive sau a meditației, despre care deja știm că ne ajută creierul. Iar lupul, dacă este puțin atent, chiar își poate schimba năravul!