Deși intrarea la menopauză aduce după sine o serie de transformări, perioada premenopauzei, adică aceea care face tranziția dintre perioada fertilă și cea a menopauzei, este cea care aduce după o sine o largă varietate de simptome care sunt asociate modificării funcției ovariene.
Menopauza delimitează un prag important în viața oricărei femei, fiind definită ca perioada în care ciclurile menstruale sunt absente pentru o perioadă de 12 luni consecutive, fără ca acest lucru să aibă vreo cauză patologică sau medicamentoasă.
Simptomele premenopauzei își pot face apariția într-un interval de 4 până la 8 ani înainte de instalarea menopauzei propriu-zise cu posibile variații, conform The North American Menopause Society.
Acești ani sunt marcați de fluctuații ale nivelurilor hormonale ce atrag după sine modificări ce, deși sunt de natură să acomodeze o femeie cu absența fertilității, aduc și o serie de simptome ce provoacă disconfort, precum bufeurile sau insomnia.
Cu toate că bufeurile sau schimbările bruște de dispoziție pot fi adesea descrise exagerat sau cu o tentă hilară ca fiind parte din simptomatologia premenopauzei, alte simptome mai puțin cunoscute pot fi acelea care provoacă dificultăți in traverserea acestei perioade.
Femeile pe toată perioada vieții pot întâmpina provocări în ceea ce privește programul de somn și timpul disponibil pe care îl pot dedica acestuia, însă menopauza aduce odată cu ea și o probabilitate mare pentru instalarea insomniei.
Conform National Sleep Foundation 61% din femeile aflate in postmenopauză au experimentat probleme cu insomnia, iar 40-50% din femei suferă de insomnie în perioada de tranziție până la instalarea menopauzei, acestea asociind frecvent și alte probleme, cum ar fi tensiune, stres, anxietate sau depresie.

De asemenea un studiu efectuat în 2010 de Medical Research Council National Survey of Health a relevat faptul că femeile sunt mai predispuse de 2 până la 3,5 ori să întâmpine dificultăți în a se odihni în perioada de premenopauză, manifestând transpirații abundente pe timpul nopții, treziri bruște sau vise neobișnuite cu încărcătură emoțională puternică.
Cauzele
acestor modificări
stau în principal în fluctuațiile hormonale, care influențează
nu numai
funcția reproductivă,
ci întreg organismul.
Fluctuațiile hormonale care încep odată cu premenopauza determină modificările asupra nivelurilor de estrogen și progesteron, scăderea acestora aducând după sine și efectele asupra somnului.
Progesteronul
Estrogenul
Deși este adesea menționat în discuțiile legate de menopauză, progesteronul are efecte importante și asupra somnului.

La un nivel optim, acesta stimulează somnul și ajută la menținerea unei respirații stabile și profunde pe parcursul acestuia. Odată cu scăderea progesteronului pot apărea și dificultăți respiratorii care pot aduce după sine și un somn dificil sau întrerupt.
Estrogenul ajută la instalarea etapelor profunde ale somnului, prezența sa indicând o creștere a numărului ciclurilor REM de somn pe parcursul nopții și reduce probabilitatea trezirilor bruște sau spontane.

De asemenea, estrogenul participă și la reglarea temperaturii corpului, nivelurile scăzute ale acestuia determinând și apariția bufeurilor.
Cortizolul, melatonina, testosteronul
Aceștia la rândul lor sunt influențați de acțiunea estrogenului și progesteronului dar în același timp se influențează și reciproc, făcând ca orice modificare să poată provoca dezechilibre și schimbări ce adesea nu pot fi predictibile.
În ciuda existenței multor tratamente și remedii pentru simptomele provocate de menopauză, acestea pot fi dificil de abordat, întrucât uneori pot necesita investigații complexe, dar și încercarea mai multor variante.
Dozarea nivelurilor de hormoni poate să nu fie foarte precisă - presupune recoltarea de sânge în momente diferite ale ciclului menstrual, care devine din ce în ce mai neregulat în perioada de premenopauză, aducând totodată și rezultate imprecise.
Simptomele fizice
Pe lângă starea de dinsconfort general, simptomele aduse de menopauza pot interfera și cu somnul, bufeurile din timpul nopții fiind principala cauză a unui somn întrerupt și a stării de oboseală continue. Cu timpul, din aceasta cauză, somnul neregulat poate deveni un obicei iar insomnia să persiste și după ce apariția bufeurilor este din ce în ce mai scăzută.
Schimbările de dispoziție pot fi și ele o problemă, arătând că menopauza nu se manifestă numai la nivel fizic, ci și psihic și emoțional.
Adesea unele femei pot manifesta depresie, anxietate sau alte tulburări de dispoziție ce nu marchează o natură labilă sau fundamental capricioasă a femeilor, așa cum este adesea adresată sau luată în derâdere.
Aceste schimbări de dispoziție pot fi și cauza unei dificultăți în a adormi dar și consecința principală a unui somn insuficient.
Lipsa de somn în timpul și după menopauză poate afecta major starea generală de sănătate sau percepția generală asupra vieții și calității sale.
Un studiu aplicat pe 900 de femei în anul 2010 și publicat în Medical News Today a aratat că 76% dintre acestea au experimentat probleme cu somnul în timpul menopauzei.

Rezultatele și interpretarea datelor au urmărit să clarifice dacă problema insomniei este corect adresată de către personalul de specialitate ținând cont că, de multe ori, persoanele în cauză nu declară un tablou simptomatologic complet. în consecință insomnia pe timpul menopauzei poate rămâne nediagnosticată și netratată.

De asemenea, studiul a mai urmărit și alte aspecte, cum ar fi felul în care menopauza afectează multiple arii din viața unei femei precum cariera, relațiile interpersonale, responsabilitatea de a fi părinte și viața sexuală.
Ca și în alte situații, schimbarea stilului de viață și adoptarea unor obiceiuri simple și la îndemână pot face o diferență semnificativă.
Inițierea unei conversații cu un personal calificat pentru dezbaterea acestei probleme și găsirea unei soluții, poate fi un punct esențial în rezolvarea insomniei. În acest context pot intra și remediile naturiste ce tratează problema insomniei și anxietății caracteristice menopauzei.
Cercetătorii de la Universitatea din Teheran au examinat efectele valerianei asupra femeilor aflate în postmenopauză la care insomnia era persistentă.

La acest studiu au participat 100 de femei cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani.

Acest grup a fost împarțit în 2 subgrupuri - unul care a primit o doză de valeriană de 2 ori pe zi timp de 2 săptămâni, și un altul căruia i s-a administrat un placebo.

Dintre cele cărora li s-a administrat suplimentul cu valeriană, 30% au raportat o îmbunătățire a calității somnului, comparativ cu doar 4% din femeile cărora li s-a adminstrat remediul placebo.
Alte schimbări pot include:
● Introducerea unei rutine de activitate fizică, în special la începutul zilei.

(Exercițiile fizice pot aduce un plus de energie, în special dacă sunt făcute în aer liber sub lumina soarelui. Acest lucru poate întări și stimula ritmul circadian, având în vedere că acesta devine din ce în ce mai neregulat odată cu vârsta.)

● Limitarea aportului de cafea sau băuturi cu conținut de cofeină

● Adoptarea unor remedii pentru relaxare, cum ar fi aromterapia (inclusiv cu "buchetul" NERVOCALMIN relaxare), muzica, sau alte obiceiuri calmante care preced programul de somn.