Florile ne învaţă să fim flower power și ne inspiră. Și nu doar parfumurile sau culorile lor pot avea acest impact asupra noastră, ci și extractele naturale pe care le putem obţine din rădăcinile tulipinile sau frunzele lor.
În buchetul de serenitate stă la loc de cinste și Passiflora Incarnata, sau Floarea Pasiunii și, după cum am descris și în povestea Valerianei, nici ea nu este mai prejos, căci pe cât de mult ne bucură privirea această floare, pe atât de multe folosințe are.
Utilizările sale ca și plantă medicinală sunt multiple și diferă regional, însă a fost în mare parte folosită ca și remediu pentru anxietate și insomnie.
Passiflora Incarnata
este o plantă agațătoare orginară Americii de Nord, Braziliei și Insulelor Bermude, și poate atinge dimensiuni impresionante de până la 12 m înalțime. ace parte din familia Passifloraceae și este una dintre cele mai rezistente din această familie, fiind adesea întâlnită ca și plantă sălbatică.
Tulpinile ei sunt lungi și netede de culoare verde închis cu frunze multilobate și lucioase, având flori cu petale alb-albăstrui și o coroană inelată de culoare roz sau violet cu stamine și pistil de dimeniuni mari, înflorind de regulă în luna Iulie.
Passiflora Incarnata produce și un fruct comestibil oval de mărimea unui ou găină de culoare galbenă ce devine portocalie atunci când ajunge la maturitate.
Planta poate fi găsită în zonele cu desișuri sau în apropierea râurilor dar și în zone unde există pășuni, pe marginile drumurilor sau căilor ferate, preferând zonele unde are parte de lumina directă a soarelui cel puțin jumătate de zi.
În Europa a devenit populară ca și remediu natural pentru simptome ușoare de anxietate și nervozitate, insomnie, dispepsie, infecții ușoare sau constipație.

Părțile utilizate ale plantei sunt cele aeriene sub formă uscată pentru a fi incluse în compoziția unor preparate precum extractele de lichid, tincturi, pulberi și infuzii.

În America de Nord, Passiflora Incarnata a fost utilizată ca și tratament pentru diaree sau ameliorarea sindromului premenstrual și dismenoreei, crampelor musculare, nevralgiilor sau ca remediu pentru alte tipuri de dureri.

Nativii americani Cherokee încă mai folosesc rădăcinile plantei ca și remediu topic antiinflamator, dar și sub formă de ceaiuri ca tonic hepatic sau pentru inflamații ale pielii.

Deși utilizările sale fitoterapice sunt ca și sedativ ușor și anxiolitic, Passiflora Incarnata mai e folosită în Brazilia ca remediu pentru alte afecțiuni specifice ca și antiastmatic, antispastic și pentru parazitoze.

De asemenea, în India ea este utilizată pentru a trata dependența de morfină iar în Vietnam ca remediu pentru hipertensiune.
Proprietățile acestei plante medincinale sunt datorate substanțelor din conținutul său, în special flavonoidelor dar și alcaloizilor și altor fitonutrienți.
Cea mai mare concentrație de flavonoide a fost găsită în frunzele plantei, printre aceștia putând fi regăsiți orientina, isoorientina, vitexina, isovitexina, schaftosida și crisina. Pe lângă flavonoide, aceasta mai conține și steroli, acid clorogenic, uleiuri volatile și alcaloizi indoli.

Compusul care se consideră a avea proprietăți sedative este flavonoidul crisina, mecanismul său (ca și în cazul Valerianei) fiind strâns legat de acțiunea sa asupra receptorilor GABA. În mare parte, pentru a obține acest efect, au fost utilizate extracte fluide din părțile aeriene ale Passiflora Incarnata, care intră adesea în compoziția preparatelor mixte pe bază din plante.

Investigațiile farmacologice confirmă efectul sedativ al plantei, însă în diferite studii au fost observate și efecte anxiolitice, nu numai sedative, de aceea atât utilizarea ei tradițională cât și în combinație cu alte plante (una din acestea fiind chiar valeriana dar și hameiul) a condus la remedii fitoterapice mai complexe pentru tratamentul tensiunii psihice, neliniște, stărilor de iritabilitate și insomnie, dar și în cazul sevrajului cauzat de consumul de cannabis, opiacee sau alcool.
Concentrația compușilor activi din Passiflora Incarnata diferă semnificativ în funcție de stadiul de dezvoltare în care se află planta, de aceea o atenție deosebită este necesară în procesul său de cultivare dar și în cel de recoltare, pentru a obține un produs final standardizat.
Producția de flavonoide din ciclul ontogenic al plantei oferă cea mai mare concentrație de isovitexină ce are loc în stadiul de dinainte de înflorire al plantei dar și în cel de înflorire, acumularea cea mai mare de flavonoide având loc la nivelul frunzelor.
Aceste aspecte sunt importante pentru că pe lângă efectele sale de bază, Passiflora Incarnata mai are si acțiune antioxidantă, acțiunea sa asupra radicalilor liberi fiind exercitată de către flavonoidele din compoziția sa, în special de către vicenina și isovitexina.
Deși a fost exclusă adesea din tratatele medicale tradiționale și rămânând destul de necunoscută în ciuda proprietăților sale calmante, sedative și nu numai, Passiflora este un remediu ce poate fi utilizat și adaptat cu succes în tratamentele individualizate.
Cu toate că însoțește adesea formule terapeutice, fiind asociată cu alte plante, ea este un remediu ce poate fi utilizat în siguranță, fără efecte secundare pe termen scurt.
Contraindicațiile sale...
Deși limitate, includ și interacțiuni cu diverse tipuri de medicație, cum ar fi cele care au tot acțiune sedativă, anticoagulante, antiagregante plachetare sau inhibitori ai monoaminooxidazei. De asemenea, (ca și în cazul altor tipuri de tratamente naturiste) este necesară utilizarea cu precauție de femeile însărcinate sau care alăptează, dar și de către cei care conduc sau operează tipuri de mașinării.