Când dormim într-un loc nou, prima noapte este deseori și cea mai grea.
Poate să fie cel mai minunat hotel, cu cel mai comod pat, nu contează. În prima noapte perna nu o să stea cum trebuie. Și abia după multe minute, și episoade de foială, se vor închide pleoapele. Însă chiar și atunci, somnul nu va avea aceeași profunzime.
„Nicăieri nu-i ca acasă!” iese într-o suflare de îndată ce reîntâlnim adâncitura saltelei noastre, amprenta multor nopți dormite bine. Sunt mai multe elemente ce compun sentimentul de „acasă”. Iar ce-i lipsește somnului, în locurile noi, nu este neapărat comoditatea mobilei. Ci familiaritatea casei! (Sau, cel puțin, așa pare!)
„Efectul primei nopți”
Așa se numește fenomenul, descris prin mai multe perioade nedormite și întârzierea (și rărirea) etapei REM a somnului, ce are loc în prima noapte petrecută într-un loc nou.
Partea bună este că trece, în general, după prima noapte. Parte proastă este că apare în 99% din cazuri. Și îi încurcă atât pe visători cât și pe specialiști. De fapt, este atât de notoriu încât studiile de somn exclud rezultatele obținute în prima noapte. Și, cu toate că a fost recunoscut și studiat începând cu anul 1966, fenomenul încă le dă bătăi de cap cercetătorilor. Dar în 2016 a apărut un studiu ce începe să explice tulburarea temporară a somnului.
Jumătate de creier rămâne vigilent
Anumite animale, precum delfinii, drepnele sau focile, folosesc doar o parte a creierului pentru a dormi, cealaltă fiind activă pentru a supraveghea mediul înconjurător.
Delfinii, de exemplu, folosesc pe rând cele două jumătăți, fiind în permanență cu un ochi deschis, atenți la pericole.
Până de curând, acest fenomen era considerat specific doar anumitor animale. Însă autorii studiului au observat că, în timpul somnului într-un mediul nefamiliar, o emisfera a creierului uman este mai activă.
Folosind tehnici avansate de neuroimagistică și polisomnografii (teste ce măsoară etapele somnului), cercetătorii au putut observa această asimetrie în cadrul a 3 experimente separate. Un total de 35 de voluntari au petrecut 2 nopți în laborator, la o săptămână distanță.

În prima noapte s-a observat activitate sporită în emisfera stângă a creierului, la nivelul rețelei neurale „default mode network” (DMN), specifică repausului. Activitatea a fost înregistrată în special în timpul somnului lent, o etapă ce reflectă cel mai bine adâncimea somnului. Folosind stimuli exterior, cercetătorii au testat etapa somnului prin expunerea participanților la diverse sunete. Iar aceștia au reacționat mai ales la cele neobișnuite, recepționate de urechea dreaptă.

În a doua noapte, aceleași condiții - inclusiv cu sunete, nu au mai înregistrat aceleași rezultate. „Din cunoștințele noastre, activitatea lentă asimetrică regională asociată cu efectul primei nopți nu a fost niciodată raportată la om” scriu autorii.
„Efectului primei nopți” are rolul de paznic de noapte în locurile noi.
Mai precis, are rolul de a facilita trezirea la detectarea stimulilor neobișnuiți / nespecifici. Conform cercetătorilor, „studiul nostru sugerează că rețeaua neurală DMN funcționează precum un paznic de noapte într-un mediu nefamiliar pentru a-l proteja pe cel ce doarme”. Desigur, acesta este doar un prim pas în explorarea fenomenului, iar studiul încă nu oferă toate explicațiile. Însă un lucru este cert:
Oricâte stele ar avea cazarea, tot patul de acasă este mai bun - cel puțin în prima noapte! Iar dacă dorim să evităm oboseala de a doua zi, putem să ne liniștim „paznicul de noapte” cu gânduri senine sau putem apela cu încredere la suplimentele naturale NERVOCALMIN® somn uşor cu Valeriană.