Între experimentarea de noi culturi, colindarea străzilor neștiute, încrederea pe care trebuie s-o avem în oameni, de multe ori împiedicați și de bariera unei limbi, ne putem pierde cumpătul, depășirea zonei de confort fiind o constantă atunci când suntem departe de casă.
Frumusețea călătoriilor vine din necunoscutul lor, iar dacă necunoscutul implică surprize plăcute și plăcerea pentru descoperire, atunci nici nu putem pune la îndoială faptul că vacanțele sunt într-adevăr experiențe care ne îmbogățesc pentru tot restul vieții.
Vacanţele nu pot fi doar bune sau doar rele.
Oricât de perfecte şi de râvnite ar fi în visurile noastre, ele vin cu bune şi cu rele, mai mici sau mai mari, mai prezibile sau mai imprezibile.
Dacă ne asumăm de la bun început „dualitatea” oricărei vacanţe, vom reuşi să nu ne pierdem cumpătul în faţa provocărilor spontane, a propriilor frici, a eventualei oboseli acumulate pe drum sau împachetate bine încă de acasă... etcetera etcetera.
O vacanţă e ca „o shawarma cu de toate” şi nu se ştie niciodată cu siguranţă cam cât de „digerabilă” va fi. Din fericire multe depind de noi, din nefericire altele nu.
În "mica loterie" pe care o propune orice vacanţă, puţină inspiraţie ne poate ajuta să ne păstrăm cumpătul şi să ne atingem obiectivele.
Pentru mulți, provocările și nesiguranța fac parte din aventură, însă pentru alții pot reprezenta piedici și o sursă constantă de anxietate, ce pot transforma dintr-o vacanță de vis, imaginată acasă pe canapea, într-o numărătoare inversă până la întoarcerea în țară.
Pentru unii, aceste îngrijorări se pot traduce în câteva ore de stat cu unghiile înfipte în mânerele scaunului din avion, tresărind la orice turbulență sau la vederea unor nori ce prevestesc furtună și fără îndoială, o adevărată tragedie.
Pentru alții agitația metrourilor și a mijloacelor de transport în comun le provoacă neliniște, iar mulțimile ce se vânzolesc în jurul atracțiilor turistice îi fac să-și dorească să fi stat acasă pe canapea privind locurile respective în poze.
Poate totuși ideea de a fi departe de casă nu e atât de sumbră, numai că îngrijorările care îi cicălesc constant pot fi un element care le umbrește orice experiență și îi fac să se piardă de momentul prezent.
Frica de a călători singur sau frica călătorie în general nu au o cauză specifică.
Aceste temeri pot fi de fapt o manifestare a unor tulburări comune precum sindromul de anxietate generalizată, tulburarea de panică, anixetate socială sau diverse fobii.
Din aceste motive, îngrijorările pot fi diferite iar călătoritul este o experiență subiectivă pentru fiecare.
Cu toate acestea, sunt oameni care investesc o viață în călătorii și privesc cu alți ochi aceste piedici, mai ales când acestea apar la partenerii lor de vacanțe. În vreme ce mai multe explicații pot fi aflate de pe fotoliul unui psihoterapeut, traiul cu anxietate necesită și înțelegere și toleranță din partea celor din jur.
Deși nu putem planifica pas cu pas ce urmează să se întâmple, în eventualitatea unor „dezastre” care pândesc la fiecare colț, pregătirile făcute din timp vor contribui la un sentiment de siguranță și la construirea unor scenarii rezonabile în care am putea să fim puși în dificultate.
● Frica de îmbolnăvire este ceva cu care majoritatea trăim constant, și în vreme ce este o preocupare esențială și în mod firesc recurentă în viața de zi cu zi, pentru unii se poate acutiza atunci când se află în locuri cu care nu sunt familiarizați. O asigurare de călătorie și un număr de telefon de urgență local ne promit într-o oarecare măsură că, în caz de accidente sau probleme de sănătate neprevăzute, vom primi atenția medicală necesară.
● Bagajele făcute în grabă cu o seară înainte de cele mai multe ori ne lasă cu mai puține ore de odihnă până la plecare și mai multe obiecte lipsă. O listă făcută cu câteva zile în avans ne va ajuta să plecăm fără stresul că am uitat lucruri importante.
● Cei mai mulți preferă să se confrunte cu situațiile atunci când ele apar, însă stabilirea unui itinerariu ne poate oferi informații despre zonele de interes turistic, orele la care pot vizita anumite obiective, care sunt cele mai bune variante de explorare ale unui oraș sau care sunt cartierele sigure pentru turiști.

Toate aceste date ne pot structura mult mai bine timpul petrecut într-un oraș necunoscut și ne pot ajuta să navigăm cu ușurință având informații din surse sigure. Cu toate astea, un itinerariu mult prea încărcat ne poate forța să alergăm de la un obiectiv la altul, de aceea este bine să existe suficientă flexibilitate și să ne reamintim constant că suntem în vacanță și nu la maraton.
● Frica de pierdere a documentelor, banilor sau a bunurilor, în general variază în funcție de locul în care călătorim, de aceea e indicat să păstrăm fotocopii ale documentelor importante (pașapoarte, cărți de identitate, bilete de avion) și a altor acte care ne vor asigura întoarcerea în țară.
O pregătire temeinică ne poate ajuta să câștigăm timp și ne oferă sentimentul că situația este sub control într-o oarecare măsură...
Dar există scenarii pentru care de cele mai multe ori nu putem fi pregătiți.
În urma atacurilor teroriste de la 11 Septembrie 2001, mulți oameni au căutat rute alternative zborurilor și au preferat călătoriile cu mașina, crescând astfel riscul pentru accidente. La o săptămână după atacul din 11 Septembrie a avut loc incidentul care a fost clasificat ca și bioterorism și care s-a extins pe parcursul a mai multe săptămâni. Scrisori infestate cu spori de antrax au fost trimise către birouri de media și mai multor personalități politice ale momentului, acțiune care s-a soldat cu mai multe decese și persoane care au contractat boala. Acest atentat a exercitat din partea populației o întreagă mișcare profilactică, un studiu de la acel moment estimând ca aproximativ 5% din populația americană ar fi cumpărat antibiotice cu spectru larg și că 20% le-ar fi utilizat în scopuri profilactice pentru a nu contracta boala.

Uzul extins și fără discernământ al medicamentelor a expus populația la infecții prin rezistența la antibiotice și nașterea unor specii de microorganisme rezistente ce puteau provoca probleme de sănătate publică pe termen lung.
Teama colectivă are potențiale implicații în domeniul sănătății publice datorită soluțiilor preventive pe care populația le poate căuta pentru a minimiza riscurile.
Aceste decizii iraționale, bazate pe teamă și incertitudine, au fost luate din partea populației tocmai din dorința de a dobândi un sentiment de siguranță și control, sfârșind însă prin a se expune gratuit unor pericole cu o probabilitate mai mare de a avea loc.

Cu toate că nimeni nu contestă veridicitatea și adevăratul risc la care ne pot expune aceste situații, mecanismul psihologic al reacției mulțimilor este unul complex dar care ne oferă o înțelegere mai amplă asupra felului în care aceste fapte sunt asimilate.
În sens concret, suntem mult mai înclinați să ne temem de:
- Amenințări recente versus amenințări cu care am trăit o perioadă de timp
- O situație cu potențial letal în masă sau incident soldat cu victime izolate
- Situații incontrolabile versus controlabile
- Situații îngrozitoare versus banale
Aceste temeri ajung să fie atât de răspândite tocmai pentru că se adresează la nivel de populație, în acest fel ajungând să fie și distorsionate și dezbătute, exercitând reacții neașteptate, care, în vreme ce ar fi menite să prevină o tragedie, ajung să expună la alte pericole mult mai probabile și imediate.
Chiar dacă fiecare destinație vine cu clișeele ei legate de țară, obiceiuri, mâncare, băuturi și cultură, fiecare loc are câte o mentalitate legată de turiștii veniți din diverse colțuri ale lumii.
Aceste lucruri pot crea un mediu ostil în care pot avea loc incidente xenofobe, rasiste sau de altă natură discriminativă.
Indiferent de proveniență, în loc să ne îngrijorăm cu privire la prejudecățile care ne sunt atașate, putem fi chiar noi un exemplu pozitiv prin respect, curiozitate și toleranță în ceea ce privește cultura altor țări, contribuind astfel la eliminarea stereotipiilor și a judecăților nefondate.
O altă sursă de anxietate poate fi bariera de limbă, chiar dacă avem nenumărate aplicații și mijloace prin care putem să simplificăm comunicarea, pentru unii lipsa unui vocabular sau a unui accent corespunzător, îi poate face să se simtă o țintă pentru ridiculizare.
În fapt, cei mai mulți dintre noi putem încropi o propoziție într-o limbă de circulație internațională pentru a ne putea face înțeleși într-un magazin sau un restaurant.
În vacanță, fiecare zi vine cu un influx de noutate dar și necunoscute care pot fi reale surse de stres.
Fiecare zi aduce situații în care trebuie să navigăm pe străzi întortocheate, sisteme de transport în comun total străine de cele pe care le cunoaștem, dar și priveliști noi pe care le aducem acasă într-un bagaj consistent de amintiri.
Chiar dacă ritmul circadian e în total contra-timp cu tot ce se întâmplă iar programul de ritmul circadianși sistemul digestiv au intrat în grevă generală, este important să păstrăm o rutină care să ne ofere un confort psihic și o constanță ce este dificil de păstrat atunci când călătorim.

În orice vacanță, fără îndoială că ceva nu va merge conform planului, fie că vorbim despre ceva minor precum o comandă înțeleasă greșit într-o cofetărie sau o rută care mai mult ne îndepărtează de ce destinație aveam în plan.

Pentru toate acestea ne putem informa din experiențele altora, jurnale de călătorie, hărți, documentare, reducând astfel scenariile nefaste la un minimum pe care îl putem suporta, anxietatea și îngrijorările nefăcând altceva decât să ne micșoreze lumea și să ne limiteze posibilitățile.