În spatele pleoapelor închise rulează cele mai trăznite filme: visele!
Cu obiecte animate, peisaje fantastice și scenarii ce sfidează logica, universul viselor oferă cele mai spectaculoase opere. Și, în timp ce 90% din vise se pierd în primele minute de la trezire, unele ne rămân în gând mai multă vreme. De fapt, cu cât este visul mai bizar și impresionant, cu atât este mai memorabil.
Dar de ce sunt visele atât de ciudate?
Pline de mister (și de tâlc, zic unii), visele ne fascinează și ne uluiesc. De fapt, putem spune că acestea chiar ne depășesc, scopul viselor încă reprezentând o necunoscută (deși, așa cum spuneam și în articolul „Călătorie în lumea viselor ”, există mai multe teorii). De aceea, cercetătorii încearcă să abordeze subiectul din mai multe perspective. Mai precis, aceștia s-au axat să înțeleagă CUM visăm și DE CE sunt visele atât de ciudate. Pentru a răspunde, trebuie mai întâi să înțelegem ce anume se petrece în creierul nostru în timp ce dormim.
În 8 ore de somn trecem prin 4-5 cicluri de somn non-REM sau lent și de somn REM (Rapid EyeMovement) sau paradoxal. Fiecare tip are trăsături fiziologice, neurologice și psihologice unice, inclusiv în ceea ce privește conținutul viselor.
Visele non-REM
Deși se credea că somnul lent nu aduce vise, tehnologiile avansate au demonstrat prezența acestora. De exemplu, cu electroencefalograme cu 256 de canale, un grup de cercetători a remarcat activarea anumitor centre din creier și, pe baza rapoartelor participanților, s-a aflat experiența viselor. În general acestea sunt descrise ca episoade scurte, fragmentare și mai apropiate de un gând fugitiv decât de un vis complex.
Visele REM
În timpul somnului paradoxal au loc cele mai intense vise. Pentru a studia acest fenomen, cercetătorii urmăresc activitatea creierului participanților și îi trezesc pentru a povesti ce visează. Rapoartele lor tind să fie bogate, cu experiențe complexe, emoționale și percepute ca fiind mai reale decât visele din somnul non-REM. Datorită conținutului și a impactului deosebit, studiile s-au concentrat în jurul acestora.
În timpul somnului REM, care are cele mai bizare vise, creierul arată un „peisaj” specific de activare.
Imaginea este preluată din studiul „Procesele cognitive și emoționale în timpul visării: o vizualizare neuro-imagistică” și reprezintă neuro-anatomia funcțională a somnului REM uman. Regiunile creierului care prezintă o creștere (cu roșu) sau o scădere (cu albastru) a activității au fost observate cu ajutorul tomografiei cu emisie de pozitroni și a aparatelor de imagistică cu rezonanță magnetică funcțională (datele fiind colectate din mai multe studii). Împreună, aceste informații îi ajută pe cercetători să înțeleagă mecanismele somnului REM. Astfel, se pot examina inclusiv structurile implicate în producerea viselor, în funcție de activarea sau dezactivarea anumitor părți ale creierului.
Creșterea activității
La nivelul regiunilor temporal-occipitale și a cortexului vizual:
Imaginile din vis sunt produse cu ajutorul acestor regiuni. Deși suntem cu ochii închiși (iar cortexul vizual principal este inactiv), dinamica acestora ar putea indica informația vizuală internă și analiza ei complexă, care este procesată diferit față de imaginile primite când suntem lucizi. De aceea în vis avem parte de peisaje generate, elaborate și stranii, care deseori nu au legătură cu realitatea.
Scăderea activității
La nivelul cortexului prefrontal:
Această regiune, ce implică mai multe părți - inclusiv cortexul orbitofrontal, este responsabilă de logică și cogniție. În plus, aceasta servește un rol executiv deosebit de important în luarea deciziilor. De aceea, scăderea activității acestei regiuni poate explica de ce visele sunt atât de bizare.
La nivelul cortexului motor și premotor:
Aceste regiuni au rol în planificarea și execuția mișcărilor. Activarea lor în timpul somnului REM corespunde cu mișcările interne din vis. În cazul tulburărilor de somn, aceste mișcări se pot manifesta și fizic, cum este în cazul somnambulilor.
La nivelul hipocampului și a amigdalei:
Implicate în procesarea emoțiilor și a amintirilor, activarea acestor regiuni sugerează faptul că somnul REM ar putea avea rol în procesul de consolidare a memoriei și, în mod particular, a memoriilor emoționale. Însă părerile sunt împărțite și nu avem suficiente date să confirme teoria. Până atunci, știm că folosim aceste regiuni pentru a alimenta fanteziile.
Renunțând la constrângerile impuse de logică sau de rațiune, filmele din visele noastre au libertate totală. Iar rezultatele, pe cât sunt de extravagante, pe atât sunt de fascinante!
Sunt în continuare o mulțime de necunoscute. Inclusiv în ceea ce privește creierul nostru și felul în care acesta funcționează și creează legăturile între diverse părți. Dar cercetătorii lucrează cu spor și în fiecare zi apar noi descoperiri. Așa că nu ne rămâne decât să așteptăm liniștiți și să ne bucurăm de bizareriile din vis. Iar cine dorește o experiență inedită, poate încerca să le controleze!