Stresul este definit ca și reacția de adaptare pe care indivizii o suferă în urma agresiunilor mediului și reprezintă un factor de risc în ceea ce privește afectarea homeostaziei - capacitatea de a ne menține în anumite limite constantele mediului nostru intern.
Stresul pe termen scurt poate fi asociat cu creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, tulburări gastrointestinale, dureri de cap, aritmii cardiace, creșterea riscului de infarct sau chiar moarte subită.
Stresul cronic este asociat cu dificultatea de concentrare, iritabilitate, oboseală, boli cardiace, deprinderea unor obiceiuri nesănătoase, cum ar fi fumatul sau mâncatul dezordonat, dar și depresie, suport social redus și o scădere a satisfacției în ceea ce privește calitatea vieții.
Măsurile privind ameliorarea sau combatarea stresului nu sunt mereu simplu de abordat, mai ales că acestea privesc o serie întreagă de modificări în ceea privește stilul de viață, începând cu cele mai mici detalii.

Aromaterapia, însă, face parte din cele mai non-invazive și ușor de utlizat remedii pentru a combate stresul și a induce o stare de bine, indiferent dacă suntem cu adevărat stresați sau nu. Ea reprezintă utilizarea terapeutică a uleiurilor esențiale extrase din plante ce pot fi ameliora simptomele unor diverse afecțiuni.
Aromaterapia este folosită în special în medicina alterantivă și a devenit populară tocmai datorită accesibilității și naturii sale non-invazive.
Prin inhalarea uleiurilor esențiale, moleculele aromatice ajung la receptorii olfactivi ce se află în țesutul ce căptușeste cavitatea nazală și care formează mucoasă olfactivă. Compușii chimici existenți în uleiurile esențiale, odată ce sunt absorbiți, pe lângă senzația olfactivă propriu-zisă (placută sau neplacută) ei au capacitatea de a ne schimba starea de spirit, de a ne relaxa sau câteodată, chiar de a ne trezi amintiri.
Acest lucru se întamplă datorită efectului pe care îl au uleiurile esențiale asupra sistemului nervos vegetativ (sau autonom), dar și asupra hipotalamusului și sistemului endocrin.

Substanțele active din uleiurile esențiale, nu numai că ajută la combatarea stresului, dar contribuie la îmbunătățirea fluxului sanguin, reglând ritmul cardiac, tensiunea arterială și
secreția hormonală.
Deși folosirea aromaterapiei are ca și caracteristică implicită inhalarea aromelor, acesta nu este singurul fel prin care uleiurile esențiale ne pot influența sănătatea dar și starea de spirit.
Ele mai pot fi aplicate topic sau prin masaj, sau în unele cazuri, ingerate. Ingerarea uleiurilor esențiale nu este indicată fără recomandarea unui specialist, dat fiind faptul că, deși provin din surse naturale, pot provoca intoxicații, pot interfera cu diverse procese fiziologice sau pot provoca sensibilități la nivel gastrointestinal sau la nivelul pielii atunci când sunt aplicate topic.
Beneficiile uleiurilor esențiale sunt cunoscute de peste 6000 de ani, fiind utilizate de popoarele antice precum grecii, romanii, egiptenii sau chinezii în scopuri cosmetice, igenice, pentru parfumuri dar și în cadrul ritualurilor și obiceiurilor cu simbolistică spirituală.
Mai recent, însă, chimistul francez René-Maurice Gattefossé a descoperit proprietățile cicatrizante ale uleiului de lavandă atunci când l-a aplicat topic pe o plagă provocată de o explozie în laboratorul său.
El a studiat atunci proprietățile chimice ale uleiurilor esențiale și cum au fost ele folosite pentru a trata arsurile, infecțiile și plăgile suferite de soldați în Primul Război Mondial. În 1928, Gattefossé a fondat știința aromaterapiei, începând să fie din ce în ce mai răspândită din 1950 în practica fizioterapeuților, cosmeticienilor dar și în medicină.
În zilele noastre, aromaterapia este folosită în din ce în ce mai multe împrejurări, cum ar fi centrele spa dar și în interiorul spitalelor, pentru a trata și ameliora diverse simptome. În scop extins, uleiurile esențiale alină durerea și îmbunătățesc starea de spirit, inducând o stare de relaxare.

Anumite tipuri de ulei esențial sunt utilizate în scop precis, ca în cazul uleiurilor de trandafir, lavandă, portocală, bergamotă, lămâie sau lemn de santal, care sunt folosite în ameliorarea anxietății, stresului și depresiei.
Studii clinice au arătat utilitatea lor în timpul nașterii, fiind utilizate uleiuri de lavandă sau trandafir de către moașe pentru a ameliora frica și anxietatea și a scădea necesitatea pentru analgezice în timpul nașterii.
Terapia prin masaj cu uleiuri esențiale (în combinație cu medicația și terapia de bază) poate aduce beneficii celor care suferă de depresie datorită aromelor care le pot induce sentimente pozitive prin stimularea zonelor cerebrale ce sunt responsabile cu amintiri și emoții.

De asemenea, starea de relaxare este indusă și de masajul propriu-zis, dar este influențată și de convingerea individului că acest tip de tratament are un efect pozitiv asupra sa.
Anumite uleiuri esențiale au demonstrat în vitro proprietăți antifungice și antibacteriene, dar și preventive, cum ar fi în cazul uleiurilor de citrice care pot îmbunătăți sistemul imunitar.
În cazul uleiului de mentă, acesta are proprietăți benefice pentru tulburările digestive, dar și relaxante și revigorante.
Uleiurile de chimen-dulce, anason sau salvie conțin compuși similari estrogenului ce pot ameliora simptomele sindromului premenstrual sau pe cele ale menopauzei.
Deși uleiurile esențiale provin din natură și pentru majoritatea dintre noi nu reprezintă un risc, există totuși contraindicații și pentru ele. Femeile însărcinate, persoanele cu astm sau cu antecedente alergice ar trebui să evite utilizarea lor sau să ceară recomandarea unui specialist cu înștințarea medicului.

Persoanele cu hipertensiune arterială ar trebui să evite uleiurile esențiale stimulente cum ar fi cel de rozmarin sau lavandă.

Cei cu sensibilități dermatologice cunoscute (și nu numai) ar trebui să utilizeze cu precauție orice ulei esențial, dar și cei ce suportă medicații pe termen lung, care ar trebui să ceară indicațiile medicului pentru a preveni orice fel de interacțiuni nedorite.