Adrenalina este o substanță eliberată în corp atunci când simțim emoții puternice precum entuziasmul, frica sau furia. Creșterea secreției de adrenalină are loc atunci când organismul se simte în pericol, acesta oferind un răspuns ce are rolul de a ne proteja și de ne a stimula auto-conservarea și anume reacția de luptă sau fugă.
Deși nu sună ca o senzație pe care
am dori să o căutăm activ printre îndeletnicirile noastre zilnice...
... Unele persoane pot fi dependente de afluxul de adrenalină oferit de anumite activități precum sporturile extreme sau alte lucruri ce implică asumarea unor riscuri.
Această atitudine este caracterizată de căutarea senzațiilor extreme în demersul descoperirii unor experiențe noi, intense uneori fără a lua în considerare aspecte fizice, sociale, financiare și uneori chiar legale.

Explorarea acestor experiențe și asumarea riscurilor ce vin odată cu ele sunt în mare parte, o consecință a trăsăturilor de personalitate, acestea venind de cele mai multe ori în proporție de 50% cu o predispoziție genetică.
Sporturile extreme sunt o tendință naturală pentru cei dependenți de adrenalină - bungee jumping, alpinismul, cursele de mașini, diverse sporturi acvatice sau orice altă activitate ce implică in nivel considerabil de pericol.
Totodată, există și cei ce preferă să aducă o latură utilitară în pasiunea pentru risc și provocare - pompierii, polițiștii, persoanele din trupe de intervenții și din armată - aspectul riscant al acestor ocupații fiind în același timp și cel atrăgător.
O nouă doză de adrenalină ne poate sta la dispoziție la orice cotitură, un număr de factori fiind responsabili pentru ca cineva să și profite de aceste ocazii ce se ivesc în cale, sau dimpotrivă pentru ca acesta să fie un individ liniștit și precaut.
În condițiile în care căutarea de experiențe noi e o decizie luată cu discernământ, asumarea de riscuri ne poate îmbogăți din multe puncte de vedere.
Acest tip de comportament, a fost și este în continuare, un element esențial în dezvoltarea și evoluția omului, el oferind impulsul și curiozitatea pentru descoperire și depășirea granițelor de cunoaștere actuale.
Necesitatea constantă pentru noutate ne-a oferit uneltele necesare pentru evoluție - inteligența, curiozitatea și dorința continuă de a perfecționa descoperirile deja făcute.
Asumarea de riscuri, mai mici sau mai mari, poate avea un impact pe termen lung, dat fiind faptul că acestea aduc modificări la nivelul creierului, ceea ce poate explica de ce indivizii care îsi asumă riscuri sunt predispuși la a fi dependenți de adrenalină.
Pericolele și riscurile majore eliberează cantități importante de adrenalină în organsim, dar în același timp și de dopamină, ceea ce ne oferă sentimentul de împlinire, plăcere sau satisfacție
În vreme ce aceste substanțe ne pot ține pe val, la propriu și la figurat, ele pot crea un mecanism de dependență pentru cei ce sunt predispuși sentimentelor de tristețe sau depresiei.
În timp, asumarea de riscuri poate deveni similară utilizării unui drog, necesitând provocări din ce în ce mai mari pentru a compensa monotonia și plictisul.
Personalitatea joacă și ea un rol important în predilecția unui individ pentru a avea comportament de risc.
Cu toate că în aparență, cei care se îngrijorează excesiv nu par a fi niște candidați ideali pentru asumarea riscurilor, studiile arată că persoanele predispuse nevrozelor - tulburare de etiologie multifactorială ce este caracterizată de anxietate, labilitate și îngrijorare - sunt mult mai predispuse și la a avea comportamente de risc.
Personalitatea poate influența și tipul riscurilor pe care un individ este dispus să și le asume. Un fumător consecvent poate fi temător de înălțime, viteză sau boli, fără a conștientiza însă că fumatul este și el un comportament de risc
Cei mai mulți dependenți de adrenalină își selectează tipurile de riscuri la care se expun, astfel încât ele sunt de cele mai multe ori congruente cu personalitatea lor.
Cei care sunt entuziasmați de noutate și descoperire pot alege să călătorească în locuri periculoase, în timp ce persoanele care sunt stimulate de activitatea fizică, își pot lua doza de adrenalină din alpinism sau ciclismul montan.
Influențele culturale și sociale au și ele un aport în tendința indivizilor de a-și asuma sau nu riscuri.
Presiunea socială este unul din elementele determinante esențiale ce a fost regăsit în repetate studii, demonstrând faptul că indivizii sunt mult mai dispuși să-și asume riscuri atunci când se află într-un grup.
În timp ce anumite riscuri pot fi prea greu de asumat iar eventualele consecințe să fie prea mari pentru a merita simpla experiență, asumarea de riscuri în doze mici poate fi extrem de benefică pentru sănătatea mintală și tonusul psihic.
Asumarea riscurilor e un exercițiu pe care îl repetăm aproape zilnic, fie că vorbim de luarea unor decizii în ceea ce privește cariera, viața socială sau alte simple experiențe care ne aduc variație și ne fac viața mai interesantă.
Atașarea entuziasmului de incertitudine poate fi uneori o sarcină dificilă, tocmai pentru că necunoscutul poate echivala riscul, eșecul și promisiunea de a nu ne asuma lucruri riscante pe viitor.
Dintr-o perspectivă diferită, însă, toate aceste lucruri ne pot fi benefice pe termen lung, ne pot alinia la un nou început, ne pot revigora relațiile sociale și ne pot face mai maleabili și mai toleranți cu cei din jur. Bucuria acestor experiențe ne va ține departe de plictiseală, blazare și chiar depresie, acest lucru datorându-se influxului de adrenalină și dopamină care ne va oferi un stare de bine și un sentiment de satisfacție și de perspectivă, fără a fi nevoie să ne asumăm riscuri uriașe sau prin uzul substanțelor adictive.