Cercetările recente privind somnul au relevat unele corelații între durata de timp petrecută dormind și funcțiile cognitive.
Una dintre cele mai extinse studii realizate cu privire la legătura dintre durata somnului și funcțiile cognitive a condus la concluzia că un somn extins pe mai mult sau mai puțin de șapte până la opt ore pe noapte afectează abilități cognitive specifice.
În cadrul acestui studiu, cercetătorii de la Western University din Canada au descoperit că un timp mult prea îndelungat de somn poate fi în detrimentul funcțiilor cognitive, la fel ca și privarea de somn.

Un sondaj masiv la nivel mondial a identificat, de asemenea, faptul că un somn prea lung nu este o problemă pentru majoritatea dintre noi, având în vedere că, în medie, oamenii din întreaga lume dorm doar 6,3 ore pe noapte. Din nefericire, acest lucru creează un deficit de somn care poate determina funcționarea corpului și a creierului la un potențial mai scăzut.
Un alt studiu efectuat recent de cercetătorii de la University of Bristol din UK a subliniat faptul că un pui de somn poate îmbunătăți aspecte ale funcțiilor cognitive asociate procesării informațiilor în starea de veghe.
Acest studiu “Nap‐Mediated Benefit to Implicit Information Processing Across Age Using an Affective Priming Paradigm,” a fost recent publicat în Journal of Sleep Research. Scopul principal al studiului a fost acela de a identifica dacă o perioadă relativ scurtă de somn a ajutat participanții la studiu sa proceseze informații mai bine în mod inconștient, și cum acest lucru a îmbunătățit timpul de reacție al răspunsurilor automate.
Somnul este un element esențial, atât în formarea memoriei, cât și în consolidarea informațiilor noi, iar neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a răspunde și de a se adapta stimulilor pe care îi primește din mediul înconjurător, aceste două aspecte făcând obiectul a numeroase studii.
Studiul avea ca punct principal de interes modul în care perioadele scurte de somn îmbunătățesc și consolidează memoria și abilitatea creierului de a procesa informația de care nu suntem conștienți atunci când suntem în stare de veghe.

În plus, studiul a examinat modul în care somnul pe timpul zilei influențează comportamentul conștient, anumite alegeri și timpul de reacție - în special viteza cu care creierul procesează noi informații.
Studiul a fost efectuat pe 16 participanți într-o stare optimă de sănătate cărora li s-a cerut să execute o sarcină mascată în care erau expuși la o prelucrare inconștientă de informații și o sarcină de control care
a implicat prelucrarea unor informații conștiente.
Un grup a rămas treaz după ce a exectutat ambele sarcini, în timp ce celălalt grup a luat un pui de somn de 90 de minute. Ulterior, participantii au fost monitorizați folosind EEG, efectuând din nou sarcinile cerute, însă de această dată monitorizarea avea ca scop urmărirea activității cerebrale pre și post somn.

Grupul care a rămas treaz pe parcursul experimentului nu a prezentat îmbunătățiri semnificative în niciuna dintre aceste sarcini.
În ceea ce privește grupul ce luase un pui de somn, observațiile din timpul monitorizării au indicat o îmbunătățire a vitezei de procesare și îndeplinire a sarcinii mascate - ceea ce presupunea învățarea inconștientă - însă nu și sarcina de control, care implica memorie deja consolidată și decizii conștiente.
Potrivit cercetătorilor, acest lucru sugerează că somnul aduce îmbunătățiri specifice în procesarea informațiilor din subconștient și că informațiile de acest tip obținute în stare de veghe pot fi prelucrate în moduri mai profunde și eficiente în timpul perioadelor scurte de somn.
Aceste observații sunt importante prin prisma faptului că acest tip de procesare a informației are loc în absența unei intenții specifice și că reprezintă un fel implicit de transformare a stimulilor la care suntem expuși în starea de veghe.
Totuși, "este necesară o cercetare mai aprofundată, pentru a vedea dacă și în ce moduri diferă aceste rezultate în cazul variațiilor de vârstă și în urma investigării mecanismelor neuronale subiacente”, (co-autoarea studiului realizat la University of Bristol).
Pe Pagina de Facebook NERVOCALMIN am publicat de curând un mic ghid al puiul de somn – în cazul căruia cantitatea poate influenţa calitatea. Deci să dormim „cât ne trebuie” pentru relaxare şi îmbunătăţirea memoriei, pentru creativitate sau pentru energie.